Îngerul și-a ancorat ura.
Îmi dai niște aripi, te rog?
Promit că le voi folosi ca să salvez, nu să zbor...
Deși aș zbura în trecut...Dar nu, n-o să zbor. Promit.
Căzusem în ochii tăi și m-aș ridica doar de...de m-ai privi din nou. Am nevoie de priviri angelice nu de pasiune demonică de-a ta. Vreau să mă iubești chiar de nu mă ai, nu să mă vreai.
Și totuși nu mă ridic pentru că o dată ce m-ai împins în urmă, am avut parte de o priveliște reală, deși dureroasă. O dată ce mi-ai spart inima, mi-ai perfecționat vederea...și văd prea bine pentru a mă ridica spre tine. Nu vreai să-mi întorci inima? O va repara altul...sau o înclei eu. Am o rămășiță de amintiri frumoase care vor lipi bine, doar întoarce-mi-o. Nu-i a ta.
Îmi întorci iubirea și pleci înapoi în lumea ta rece și egoistă, eu voi aștepta aici aripile mele.
Sau o pană de speranță...o voi sădi și va crește. O voi uda cu lacrimi de fericire și o voi presura cu iubire. Aia pe care mi-o vei întoarce tu.
Îmi dai niște cuvinte, te rog?
Promit că le voi păstra în mine până nu voi fi de fier.
Iar dacă nu le voi păstra, ți le voi întoarce înapoi...înpungându-te. Fără să zbor, promit.
Așa cum le-am suportat eu, fiind om, le vei suporta tu, îngerul meu. Cu o putere omenească supranaturală, ca dragostea pe care n-ai dăruit-o.
Și totuși le voi păstra așa cum în schimb am de aruncat eternitate iubirii și finețe răului...Nu am timp de tine.
Până când nu expiră răbdarea, mai dă-mi săgeata aia, te rog.
Promit că nu te voi împunge cu cuvinte și voi zbura.
Voi zbura ca să uit de tine. O voi face, promit.
Am sângerat cu prea multă durere în fața ta, acum e timpul să cobori tu acolo unde am căzut eu și să-mi dai aripile tale ca să nu mai zbori, să-mi lași săgeata ta și să taci.
E rândul meu să arunc cu iubire în cine trebuie, nu în tine.
E rândul tău să mă privești, cu o pană, cuvinte pe care nu le voi asculta eu și o săgeată. Săgeata cu care mi-ai rănit inima și m-ai făcut să te iubesc. Promit, va avea același efect nereciproc ca prima dată doar că acum sunt eu îngerul. Îngerul care va avea grijă să nu-l uiți atât timp cât îi va sângera inima...inima de om, care nu se ancolează oricât n-ai încerca.
Nu voi zbura...voi fi lângă tine, ca și suferința. Promit.
Promit că le voi folosi ca să salvez, nu să zbor...
Deși aș zbura în trecut...Dar nu, n-o să zbor. Promit.
Căzusem în ochii tăi și m-aș ridica doar de...de m-ai privi din nou. Am nevoie de priviri angelice nu de pasiune demonică de-a ta. Vreau să mă iubești chiar de nu mă ai, nu să mă vreai.
Și totuși nu mă ridic pentru că o dată ce m-ai împins în urmă, am avut parte de o priveliște reală, deși dureroasă. O dată ce mi-ai spart inima, mi-ai perfecționat vederea...și văd prea bine pentru a mă ridica spre tine. Nu vreai să-mi întorci inima? O va repara altul...sau o înclei eu. Am o rămășiță de amintiri frumoase care vor lipi bine, doar întoarce-mi-o. Nu-i a ta.
Îmi întorci iubirea și pleci înapoi în lumea ta rece și egoistă, eu voi aștepta aici aripile mele.
Sau o pană de speranță...o voi sădi și va crește. O voi uda cu lacrimi de fericire și o voi presura cu iubire. Aia pe care mi-o vei întoarce tu.
Îmi dai niște cuvinte, te rog?
Promit că le voi păstra în mine până nu voi fi de fier.
Iar dacă nu le voi păstra, ți le voi întoarce înapoi...înpungându-te. Fără să zbor, promit.
Așa cum le-am suportat eu, fiind om, le vei suporta tu, îngerul meu. Cu o putere omenească supranaturală, ca dragostea pe care n-ai dăruit-o.
Și totuși le voi păstra așa cum în schimb am de aruncat eternitate iubirii și finețe răului...Nu am timp de tine.
Până când nu expiră răbdarea, mai dă-mi săgeata aia, te rog.
Promit că nu te voi împunge cu cuvinte și voi zbura.
Voi zbura ca să uit de tine. O voi face, promit.
Am sângerat cu prea multă durere în fața ta, acum e timpul să cobori tu acolo unde am căzut eu și să-mi dai aripile tale ca să nu mai zbori, să-mi lași săgeata ta și să taci.
E rândul meu să arunc cu iubire în cine trebuie, nu în tine.
E rândul tău să mă privești, cu o pană, cuvinte pe care nu le voi asculta eu și o săgeată. Săgeata cu care mi-ai rănit inima și m-ai făcut să te iubesc. Promit, va avea același efect nereciproc ca prima dată doar că acum sunt eu îngerul. Îngerul care va avea grijă să nu-l uiți atât timp cât îi va sângera inima...inima de om, care nu se ancolează oricât n-ai încerca.
Nu voi zbura...voi fi lângă tine, ca și suferința. Promit.
Comentarii
Trimiteți un comentariu