Să nu mai plouă.

PUNCT.
De atâta că el sfârșește totul. Vrei nu vrei...
Ucide. Ne ucide...
Și plânge cu ploi tomnatice peste dragostea mea...măcar cineva să verse lacrimi.
În loc de mii de cuvinte...în loc de promisiuni...în loc de fericire, e punct.
Încă o toamnă...fără continuarea noastră dar cu bâltoace de apă în care se oglindește privirea ochilor albaștri, plini de libertate...libertatea de a sta închisă mai departe.
Încă o dependență. De trecut...de căldură și de dimineți cu sunet de ''te iubesc''.
Sună frumos trecutul...A sunat.
Nopți în care mă acompaniază ploaia, așa cum somnul meu s-a despărțit de mine.
Sau poate eu l-am lăsat în vară...
Fierb atent iubirea...și o îngheț până la iarnă, promit.
Imunitate la durere tot am.
Nu și cuvinte...ele se pierd prin lyrics'urile pieselor de ''Hurts'' și rămân pe pernă.
Nu...nu poți rămâne undeva, unde nimeni nu te ține...nu poți hrăni cu iubire pe cineva care are alergie și fuge de ea.
Hai să fim deștepți.
Să fumăm durerea...Să primim satisfacție și să trăim cu ea.
Să fim orbi și să ne băgăm piciorul...în oamenii ca mine. în oamenii care au inimă.
a, nu. deja n-au.