Un întreg rupt în jumătate.

Hai să împărțim lumea la doi. Mie jumătate de lume, ție alta.
Să cunoaștem oameni noi, să trăim momente frumoase, să ținem doliu celor care vor pleca din viața noastră.
Vrei să ne umplem golul din suflet cu oameni care vor ști cum să ne consoleze, să știe băutura noastră iubită și ce cărți ne place să citim?
Să construim case, mai sădim niște copaci, punem semințe de flori în pământ și le dăm numele fostelor iubiri care au uitat de noi. Dimineață devreme ne vom trezi să udăm în grădină și să inspirăm aerul proaspăt de viață. Să privim apusul și să ne bucurăm că existăm.
O să cumpărăm cea mai comodă canapea pentru a ne întinde după o zi grea de lucru, cu un pahar de vin de casă. Roșu- cum ne place nouă.
O să instalăm acasă boxe mari ca să ascultăm muzica noastră preferată și să ne facem de cap cu periuțele de dinți.
Să avem câte un câine cu nume amuzant sau o pisică lenoasă care nu va cere nimic.
Să petrecem seri liniștite privind la tv toate emisiunile legate de univers, mașini și ''How It's  Made''.
Hai să împărțim lumea la doi, să nu ne simțim niciodată singuri. O să avem fiecare câte 3721 miliarde de oameni dar cu o singură condiție: să nu trăim în aceeași casă, să nu sădim împreună copaci, nici flori, nici iluzii. Nu împreună să facem vinul de casă, savurându-l privind ''Top Gear''.
Îți dau o jumătate de lume numai ca să nu ne intersectăm niciunde și niciodată.
Mie jumătate de lume.
Ție alta,
și fără mine.