Buburuza creste

Cand am aflat ca iubita mea surioara are pofte si mai ales de muraturi ( :D) iar somnul ei era dubios, deodata am inteles ca se intampla ceva cu ea. Mai apoi, scumpa mea Aneta, m-a rugat sa intru-n internet, asa cum era in Milano si impreuna cu prezentul ei sot, m-au anuntat ca voi fi matusa. Mi-au dat lacrimile....de fericire, evident. Si nu atat cat aceea ca eu as avea o nepotica, dar ca surioara mea a meritat fericirea care s-a incadrat in viata ei. Frumoasa fiica, care la 26 octombrie ne-a bucurat cu sosirea ei la lumina soarelui. Asteptam cu nerabdare sa ma anunte, desi imi parea rau ca nu am putut fi langa ea in acele clipe de asteptare, insa in timpul de sarcina eu am fost cea care a rabdat capriciile ei :D (stiu ca ma iubesti).
Mesajul cu detalii de la nastere l-am primit la fizica, unde toate formulele erau confuze in ochii mei mari si sclipitori de fericire.
Nu uit sa spun de cumnatelul meu, Giacomo, care stiu precis ca este si va fi un tata excelent. Iar de sot nu mai spun...De invidiat :D :P
Astazi, Annamaria are 5 luni. Iar eu nespus de mult o iubesc. Cineva m-a intrebat: Oare pe copii tai la fel de mult ii vei iubi ca pe ea? Eu cred ca da, dar Amy nu va ramane in urma lor niciodata! Ingerasul meu cu ochi albastri.
Poate ca niciodata nu am scris/ vorbit despre ea, de aia aici va fi o mica galerie:

I love you very much...You are my family. Giacomo, i miss you and your jokes. I think u are perfect dad and husband for my angels. Congrats with 5 months.♥